Există cei care cred că nu are loc o schimbare climatică îngrijorătoare și cei care, pe de altă parte, prezic o tragedie fără sfârșit. Unde se află adevărul?

Verile sunt din ce în ce mai călduroase, iar în unele părți ale lumii nu a mai nins de câțiva ani. Sursele de apă dulce precum râurile și lacurile seacă adesea în zilele caniculare, nivelul oceanelor a crescut, iar atunci când plouă, întreaga putere a naturii se manifestă, provocând pagube oamenilor și clădirilor. Vara, în Canada și în Statele Unite, izbucnesc incendii îngrijorătoare și de nestăpânit. Cu siguranță, condițiile de pe planeta noastră nu mai sunt aceleași ca acum câțiva ani.

Dar putem vorbi cu adevărat despre o criză climatică? Care sunt consecințele acesteia și ce se întâmplă dacă nu oprim urgența climatică cât mai curând posibil?

Date și statistici pentru o mai bună înțelegere a crizei climatice

Schimbările climatice se referă la modificările pe termen lung ale tiparelor meteorologice și ale temperaturilor medii, cauzate în principal de activitățile umane, cum ar fi utilizarea combustibililor fosili și despădurirea. Aceste acțiuni au crescut concentrația de gaze cu efect de seră, cum ar fi CO2, în atmosferă, capturând căldura și conducând la o creștere a temperaturii planetei. Efectele includ dispariția speciilor, modificări ale ecosistemelor marine și terestre și fenomene meteorologice extreme precum valurile de căldură și furtunile.

IPCC avertizează că Limitarea creșterii temperaturii globale la 1,5°C este esențială pentru a evita cele mai grave efecte. Cu toate acestea, tendințele actuale indică o creștere potențială de până la 3,2°C până la sfârșitul secolului dacă nu se iau măsuri semnificative pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Cu toate acestea, nu ar trebui să credem că problema schimbărilor climatice afectează doar mediul și vremea. Societatea este, de asemenea, în mare pericol: populațiile cele mai vulnerabile suferă consecințele cele mai grave, afectate de fenomene meteorologice extreme, cu consecințe devastatoare asupra securității lor alimentare, sănătății și siguranței. Migrațiile legate de climă devin din ce în ce mai frecvente. Oamenii sunt forțați să își părăsească teritoriile natale din cauza secetelor, inundațiilor și a condițiilor de mediu nesustenabile. Acest lucru creează tensiuni sociale și politice, sporind riscul de conflict și instabilitate.

În sfârșit, consecințele economice devin din ce în ce mai evidente. Pagubele provocate de dezastrele naturale și pierderea productivității agricole pun sub presiune economiile globale. Întreprinderile suferă pierderi financiare din cauza instabilității climatice și a întreruperilor lanțului de aprovizionare.

Deși au fost puse în aplicare numeroase măsuri preventive și tehnologii pentru combaterea schimbărilor climatice, cum ar fi Obiectivele europene privind clima pentru 2030 și 2050, viitorul nu pare atât de promițător pe cât ne-am fi dorit. Cele mai recente cercetări au arătat deja că vara anului 2023 nu va fi cea mai caldă din ultimele decenii. De fapt, ar putea fi cea mai rece pe care o vom experimenta în următorii ani.

De ce exact 1,5 °C?

Atenția lumii este concentrată asupra unei probleme cruciale care răsună de pe podiumurile înalte ale summitului ONU privind clima de la Glasgow: 1,5 grade Celsius. Dar de ce acest număr? În cele din urmă, ce înseamnă un grad și jumătate în plus la nivel global? Ne va schimba viața atât de mult?

Să clarificăm: chiar și o creștere de 1°C poate provoca daune grave ecosistemelor terestre și marine, cu efecte devastatoare asupra biodiversității, habitatului natural și speciilor de animale și plante; poate duce la creșterea nivelului mării, amenințând zonele de coastă și insulare cu inundații, eroziune costieră și pierderea terenurilor; poate intensifica fenomenele meteorologice extreme, precum valurile de căldură, furtunile, inundațiile și seceta, cu consecințe devastatoare pentru comunitățile umane și ecosisteme poate afecta producția agricolă și securitatea alimentară, cu consecințe potențial grave pentru milioane de oameni care depind de agricultură pentru a-și asigura traiul; în sfârșit, poate influența răspândirea bolilor infecțioase, poate crește incidența bolilor legate de căldură și calitatea aerului și poate pune în pericol sănătatea publică.

Deci, deși ar putea părea o marjă mică, limita de 1,5°C a fost stabilită pentru a încerca să minimizeze aceste impacturi, deoarece chiar și un grad în plus poate avea consecințe semnificative pentru mediu și oameni.

Ce se va întâmpla când planeta se va încălzi cu 1,5°C?

Limitarea creșterii temperaturii globale la 1,5 grade Celsius până în 2100 a devenit obiectivul comun al liderilor mondiali. Este o cursă contra cronometru pentru a evita dezastrele climatice, cu toate consecințele lor devastatoare. Cu toate acestea, în conformitate cu modelele actuale de poluare ale lumii, Potrivit ceasului climatic, vom ajunge la punctul fără întoarcere în doar cinci ani. Ce se va întâmpla atunci?

Încălzirea globală actuală este deja cu 1,1 grade Celsius mai mare decât acum 150 de ani, iar consecințele sunt evidente și alarmante.

Nimic nu va mai fi la fel

În această zi vom atinge cu 1,5 °C mai mult, recifurile de corali, un simbol al frumuseții și biodiversității marine, aproape vor dispărea. Furtunile extreme, considerate odată rare, vor deveni din ce în ce mai frecvente și mai intense. Temperaturile în creștere măresc cantitatea de umiditate din aer, alimentând ploile torențiale și furtunile devastatoare precum uraganul Ida, care a provocat recent distrugeri și pierderi de vieți omenești în nord-estul Statelor Unite.

Acestea schimbările climatice vor afecta distribuția geografică a zonelor climatice, provocând modificări ale ecosistemelor și ale biodiversității. Speciile de plante și animale se vor afla sub presiunea pierderii habitatelor și a poluării, iar numărul dăunătorilor și al speciilor invazive este de așteptat să crească. În plus, agricultura, creșterea animalelor și capacitatea ecosistemelor de a furniza servicii și bunuri vitale pot fi compromise.

Secetele mai frecvente și mai grave vor avea consecințe semnificative asupra agriculturii, aprovizionării cu apă și biodiversității, cu o impact economic estimat în miliarde de euro pe an. Regiunile de coastă vor fi afectate în special de creșterea nivelului mării, în timp ce valurile de căldură și schimbările în distribuția bolilor ar putea afecta sănătatea umană.

Întreprinderile vor fi supuse unor amenințări semnificative, cu impact asupra infrastructurii, energiei, agriculturii, turismului și asigurărilor. Infrastructura edilitară ar putea fi afectată de fenomene meteorologice extreme, în timp ce sectorul energetic se va confrunta cu provocări legate de producția și distribuția de energie în contextul schimbărilor climatice. Agricultura și silvicultura vor suferi pierderi din cauza secetelor și incendiilor mai frecvente, în timp ce sectorul asigurărilor va trebui să gestioneze riscurile tot mai mari legate de daunele provocate de schimbările climatice. Sectorul turismului va suferi, de asemenea, efecte negative din cauza condițiilor meteorologice extreme și a schimbărilor din ecosistemele naturale.

Zone geografice diferite vor fi afectate în moduri diferite. De exemplu, Arctica se va confrunta cu topirea rapidă a gheții, în timp ce regiunile de coastă se vor confrunta cu provocări legate de creșterea nivelului mării. Orașele și zonele urbane se vor confrunta cu probleme de infrastructură și de adaptare la schimbările climatice, în timp ce zonele montane se vor confrunta cu schimbări în distribuția speciilor și în ecosisteme.

Oamenii sunt în pericol

La nivel social, schimbările climatice vor reprezenta o amenințare pentru sănătate, în special pentru cele mai vulnerabile grupuri de populație, cum ar fi persoanele în vârstă și copiii. Aceasta ar putea afecta, de asemenea, ocuparea forței de muncă, educația și formarea, cu consecințe pe termen lung asupra creșterii economice și dezvoltării sociale.

Cele mai vulnerabile populații suferă cele mai grave consecințe. Comunitățile sărace și marginalizate sunt cele mai afectate de fenomenele meteorologice extreme, cu consecințe devastatoare asupra securității lor alimentare, sănătății și siguranței.

Migrațiile climatice devin din ce în ce mai frecvente (se estimează chiar că unele peninsule și insule pot dispărea complet sau pot deveni nelocuibile din cauza excesului de apă). Oamenii sunt forțați să își părăsească teritoriile natale din cauza secetelor, inundațiilor și a condițiilor de mediu nesustenabile. Acest lucru creează tensiuni sociale și politice, crescând riscul de conflict și instabilitate.

Acum este momentul să luptăm împotriva crizei climatice

În concluzie, criza climatică din 2024 necesită măsuri urgente. Este esențial să acționăm acum pentru a atenua efectele devastatoare ale schimbărilor climatice. O tranziție către energia regenerabilă este esențială pentru reducerea emisiilor și încetinirea încălzirii globale.

Heiwit se angajează să conducă această tranziție. Prin instalarea de panouri solare pe acoperișurile companiilor și ale persoanelor fizice, ne angajăm să promovăm sustenabilitatea energetică și să fim parte a soluției la criza climatică. Fiecare dintre noi are un rol de jucat în lupta împotriva schimbărilor climatice, iar împreună putem face diferența pentru un viitor mai sigur și mai durabil.